joi, 23 iulie 2015

Elisabeta Rizea o Eroina de ne invins!

Eroina Elisabeta Rizea.
O martira nascuta pentru lupta!

"Copiii dacilor zambesc sau rad si in fata mortii!"
(Nascuta la data de 28 iunie 1912 si decedata in data de 4 octombrie 2003)
Elisabeta Rizeaa fost o eroină a luptei anticomuniste din România, nepoată a liderului țărănist Gheorghe Șuța, ucis de comuniști în 1948.
Împreună cu soțul ei a sprijinit activ grupul de rezistență anticomunistă Arsenescu-Arnăuțoiu.
A fost arestată și torturată de autoritățile comuniste în 1952 și 1961,intr-un mod greu de imaginat. 
A executat 12 ani de închisoare. 
Povestea ei a devenit cunoscută publicului în urma unui interviu din 1992, inclus în documentarul Memorialul Durerii, de Lucia Hossu-Longin.

Elisabeta Rizea in port popular (foto)
Elisabeta Rizea din Nucşoara este simbolul femeii românce care a luptat împotriva comunismului. 
Dacă românii ar fi ştiut despre curajul ei, poate că resemnarea şi laşitatea nu s-ar fi instalat odată cu instaurarea guvernării atee sau mai corect spus inchiziste. 
Oamenii ştiau însă doar de "bandiţii din munţi"nicidecum despre singurii Eroi care opune-au rezistenta impotriva unui regim de criminali. 
Nepoata liedrului ţărănist Gheorghe Şută, ucis de Securitate în 1948, a făcut 12 ani de închisoare la Piteşti şi Jilava.
Vina ei a fost că i-a ajutat cu hrană şi informaţii pe cei din munţi, că i-a tăinuit pe cei care se grupaseră în jurul anticomuniştilor . 
Gheorghe Arsenescu , Toma Arnăuţoiu si Gheorghe Rizea, soţul ei, se afla şi el printre cei cunoscuţi drept Haiducii Muscelului.
Elisabeta Rizea si Gheorghe Rizea (foto)
Grupul se formase în 1947 şi avea în componenţă "mari industriaşi şi proprietari de fabrici şi mori, avocaţi, foşti deputaţi şi ofiţeri deblocaţi care s-au înarmat şi au depus jurământul în faţa stareţului Pimen Bărbierul cu mâna pe cruce şi cu cealaltă pe carabină", după cum se specifică în fondul Tribunalului Militar Bucureşti în dosarul lor.  



Elita Anti Comunista (Foto Film Romanesc)
În grupul de rezistenţă anticomunistă cu nucleul la Nucşoara au fost atraşi foarte mulţi dintre locuitorii satelor din jur, convinşi de nenorocirile pe care aveau să le aducă bolşevicii impotriva acestui popor, dar sperând şi în ajutorul occidentalilor. 
Ceea ce acum pare naivitate, atunci era disperare! 


Anti comnunisti in munti (real foto)
În 1949 au început arestările "haiducilor", iar cei rămaşi liberi au trăit ascunşi în bordeie, pe dealuri şi munţi. 
Securitatea a trimis atât de mulţi oameni în Nucşoara şi împrejurimi, încât erau mai mulţi securişti decât locuitori. 
Elisabeta a fost arestată, anchetată, bătută,umilita şi torturată,intrun mod greu de imaginat, apoi închisă, dar nu a divulgat nici un secret despre cei pe care-i sustinea,trup si suflet pana la ultima pictatura de sange. 
După prima eliberare a continuat să îi ajute pe cei care încă se opuneau comunismului,la fel ca si ea pana la ultima suflare!. 
Povestea acestei femei şi a celor care s-au jertfit împotrivindu-se regimului bolşevic a fost aflată prima dată în 1992, când femeia a acordat un interviu Luciei Hossu-Longin pentru serialul "Memorialul durerii". 

 O parte dintre cei mai consacrati criminali comunisti din Romania. 
(foto Real)
A fost vizitată la Nucşoara de fostul preşedinte Emil Constantinescu şi de familia regală. 
Cu fostul Rege Mihai se cunoscuse şi în copilărie, când acesta participase la o şezătoare în sat.

Elisabeta Rizea si Regele Mihai (foto)

"Îi iert dacă Dumnezeu îi iartă"
"Când m-a bătut cel mai rău Cârnu, m-a dus la miliţie, într-o cameră. 
A tras o masă. 
Avia un cârlig mare la mijloc acolo. 
Şi a tras Cârnu un scaun lângă masă, m-a legat cu mâinile la spate după spătar, cu frânghie, aşa, după aia a suit scaunul pe alt scaun şi a urcat scaunele pe masă şi mi-a legat coada acolo sus în cârlig. 
Şi era un lanţ şi a băgat lanţul aici, după frânghie, cum eram legată la mâini. 
Şi mi-a fost frică (...) şi stam şi ţipam şi spuneam: «Domnule, împuşcaţi-mă, tăiaţi-mi capu', scoateţi-mi ochii, tăiaţi-mi limba, nu ştiu de ei, nu mă întrebaţi, că nu ştiu!». 
Când m-a urcat de tot acolo, mi-a dat drumul la coadă, mi-a dezlegat părul şi m-a lăsat numa-n mâini. 
Da' păi tot nu i-am vândut... Şi după aia m-a dat jos, m-a dezlegat la mâini, era o căldare de apă pă sobă acolo şi a muiat un sac în apă, l-a stors, mi-a luat fota (fota costum popular) aia după mine şi-a pus sacul aşa, peste mine. 
Şi a băgat pe mâna dreaptă un d-ăla dă cauciuc, aşa, cu şnur, şi m-a făcut toată numai dungi groase cât mâna. 
Zece zile am stat în spital numa-n frunte şi genunchi". (Povestea Elisabetei Rizea din Nucşoara urmată de mărturia lui Cornel Drăgoi, ediţie îngrijită de Irina Nicolau şi Theodor Niţu, Humanitas 1993). 
După apariţia la televizor a eroinei, fiul căpitanului Cârnu a venit la poarta ei la Nucşoara şi i-a spus: "Tata s-a spânzurat". 
Cât despre Elisabeta, spunea despre comuniştii care au chinuit-o: "Eu îi iert dacă Dumnezeu îi iartă"...

Elisabeta Rizea a murit pe 6 octombrie 2003, la 91 de ani, la Spitalul Judetean din Pitesti, pe bratele fiicei ei. "Se uita la mine cu ochii fix si-mi spunea: sa nu plangi dac-oi muri ca unde ma duc eu e bine", marturisea Ileana Belescu, fiica Elizabetei Rizea.
Nota
Elisabeta Rizea a putut sa-si marturiseasca suferintele dupa caderea comunismului. 
Primul interviu a fost facut in 1992 si a aparut in serialul "Memorialul durerii", realizat de Lucia Hossu-Longin.